Romania ascunde o multime de locuri superbe, cu peisaje care te pot lasa fara cuvinte. Si cum pare un moment tocmai bun de explorat tara, de ce sa nu incepem cu un traseu spre Cabana Malaiesti, din Muntii Bucegi? Oricum il aveam pe lista de ceva timp. Si oricum eram impresionata de frumusetea lui din poze.
Am cautat destul de mult pana sa imi fie clar de unde incepe cel mai scurt traseu, cat dureaza si cat de dificil este. Asa ca, las mai jos concluziile, urmate de indicatii complete.
Rezumatul traseului:
- Punct de pornire: drumul forestier perpendicular pe strada Glajarie Raul Mare, Rasnov (detalii mai jos)
- Durata: 2 ore jumatate urcare, 1 ora jumatate coborare, cu pauze foarte mici
- Altitudinea maxima: 1720 m (Cabana Malaiesti)
- Dificultate: un traseu usor, dar cu urcare sustinuta
- Marcaj: banda albastra
- Impresii: in proportie de 95% urcarea are loc prin padure, asa ca peisajul nu este foarte divers. Insa, finalul traseului este intr-adevar spectaculos. Merita 100% tot efortul.
De unde incepe traseul?
In primul rand, sunt mai multe variante de traseu spre Cabana Malaiesti:
- Busteni – Malaiesti: cu durata mai mare si mai dificil. Se poate trece prin Poiana Costilei (aici link).
- Predeal – Diham – Malaiesti: cu durata similara. Insa, din ce am citit, pare ca drumul pe care ar trebui sa mergi cu masina nu este in cea mai buna conditie.
Asa ca am ales o a treia varianta, cu plecare din Rasnov. Din oras am pornit cu masina pe strada Glajarie Raul Mare, o strada asfaltata, pe care se merge foarte bine. Dupa aprox. 10 km, pe partea dreapta am vazut drumul forestier si cateva indicatoare, printre care si unul spre cabana. Las aici un pin pentru orientare (in zona nu este semnal bun, deci ajuta sa fiti atenti si la indicatoare).
Drumul este intr-o conditie chiar decenta pentru unul forestier, iar provocarea cea mai mare este sa nu opriti mai devreme decat ar fi cazul. Se urmaresc indicatoarele de traseu Cabana Malaiesti, pana ce pe partea stanga se vede un pod de lemn. Erau in jur de 30 de masini oprite pe marginea drumului, asa ca am parcat si noi in continuarea lor (daca nu sunt si altele, poate fi o idee buna sa va intoarceti si sa lasati masina putin mai jos, acolo unde gasiti loc mai lat de parcare).

Urcarea prin padure
Odata cu trecerea podului de lemn, incepe urcusul prin padure. Prima parte este destul de lina, tocmai buna pentru incalzire. Insa, nu va entuziasmati prea tare, urmeaza cateva portiuni care vor parea lungi si grele ca o zi de luni.
Insa, din loc in loc padurea mai lasa cate o mica surpriza, sa te scoata din monotonie. Ca-i o rapa cu priveliste spre munti, o poienita plina de flori sau o cascada mica, toate se transforma in momente bune de pauza.

Finalul traseului
De indata ce iesiti din padure, ajungeti pe platoul Malaiesti, unde simti ca parca pasesti intr-o alta lume. Crestele inalte inconjoara cabana ca un amfiteatru si schiteaza un contrast puternic intre varfurile stancoase si pajistea de la baza lor. Formata prin topirea unui ghetar, intreaga vale ofera unul dintre cele mai spectaculoase peisaje vazute de noi in muntii din Romania.
Cabana Malaiesti asigura in jur de 100 locuri de cazare, cat si un restaurant cu un meniu limitat (si nu chiar extraordinar, as recomanda sa luati si de acasa mancare). Nu exista ATV-uri sau alte mijloace de transport, iar aprovizionarea se face cu ajutorul cailor. De la cabana pornesc alte cateva trasee interesante, spre Creasta Bucşoiului Mare (2285m), sau spre Varful Omu (2505m) – pe cel din urma l-am facut si noi ulterior, cu pornire de la Telecabina Pestera (aici detalii).
Pozele vorbesc de la sine, dar cu toate astea tot nu pot reda frumusetea locului si adevaratul lui farmec. Are un vibe aparte, pe care il simti doar cand ajungi acolo, intre culmile muntilor.

3 Comments
Aurelian
Salut,
Care sunt criteriile de care ați ținut cont când ați evaluat traseul spre cabana Mălăiești, că fiind un traseu ușor?
Din punctul meu de vedere traseul ar trebui catalogat ca fiind de grad mediu.
Înainte să faceți anumite postări ar trebui să știți că, sunt foarte multi oameni care fac drumeții foarte rar, cu o condiție fizică mai slabă și ar trebui să știe detalii despre traseu mult mai realiste.
O zi frumoasa!
Ely Ciumacencu
Buna! Iti multumesc pentru mesaj. Cand vine vorba de o urcare pe munte, cred ca nimic nu poate fi considerat 100% usor, doar prin prisma faptului ca depui niste efort datorita planului inclinat. Acum, in opinia mea, un traseu usor este un traseu marcat bine, cu o durata scurta, care nu are deloc zone expuse (creste, lanturi, catarat pe stanci etc), eventual care are si surse de apa (izvoare) si mancare (cabane), care sa ajute sa nu cari mult in spate. Acestea sunt de obicei recomandate incepatorilor, care nu au experienta pe munte. In categoria asta ar intra Cabana Malaiesti (plecare de la punctul din articol), Cabana Curmatura – un alt exemplu.
Daca il incadram pe acesta la mediu, nu ar fi corect sa spunem ca un traseu cu lanturi ar fi la urmatorul nivel de dificultate, cand diferenta intre cele doua este extrem de mare.
Ely Ciumacencu
Buna! Iti multumesc pentru mesaj. Cand vine vorba de o urcare pe munte, cred ca nimic nu poate fi considerat 100% usor, doar prin prisma faptului ca depui niste efort datorita planului inclinat. Acum, in opinia mea, un traseu usor este un traseu marcat bine, cu o durata scurta, care nu are deloc zone expuse (creste, lanturi, catarat pe stanci etc), eventual care are si surse de apa (izvoare) si mancare (cabane), care sa ajute sa nu cari mult in spate. Acestea sunt de obicei recomandate incepatorilor, care nu au experienta pe munte. In categoria asta ar intra Cabana Malaiesti (plecare de la punctul din articol), Cabana Curmatura – un alt exemplu.
Daca il incadram pe acesta la mediu, nu ar fi corect sa spunem ca un traseu cu lanturi ar fi la urmatorul nivel de dificultate, cand diferenta intre cele doua este extrem de mare.